venerdì 30 novembre 2018

19 OTTOBRE 1993

19 OTTOBRE 1993
CRONACA DI UNA PREMIAZIONE

In chiave umoristica, ma non tanto, vi racconto degli episodi in occasione della premiazione dei 25 anni di lavoro per l'ENI. Furono fatte delle cose in grande, cco' micciu! La premiazione doveva avvenire il 19 ottobre 1993 nel lussuoso albergo romano SHERATON. Accuntu ni desunu dei blocchetti che sommati facevano 500 litri di benzina AGIP ... Per il viaggio a Roma partenza giorno 18 da Fontanarossa, quindi riunione alla portineria CR e con un pulmino all'aeroporto di Catania. Imbarco sull'aereo ... Ora c'è da dire che non tutti avevano provato l'ebbrezza del volo, specialmente unu ca stava attaccato cche' manu e cche' peri 'o sedili davanti... Tutto andava bene, quando arrivati sopra Castel Sant'Angelo la cosa fu annunciata dall'altoparlante di bordo "ALLA VOSTRA DESTRA POTETE AMMIRARE CASTEL SANT'ANGELO..." naturalmente quelli che erano seduti a sinistra si riversarono sulla destra per vedere... e fu a questo punto che si sentì 'na vuciata "OUH PICCIOTTI OGNUNU O SO' POSTU! TANTU CCA' BANNA E TANTU DDA' BANNA MANZINO' ABBUCCAMU COMU A VARCA I TURI" Risata generale e ottimo atterraggio con appluso finale al pilota e la solita voce "BRAVU O 'GNURI !" Arrivo in albergo e sistemazione nelle camere, io ero col mai dimenticato Giovanni Garipoli amico di mio fratello Gerlando. La sera liberi di cenare in qualsiasi locale di nostro gradimento e poi portando lo scontrino i soldi ci venivano rimborsati. Qualcuno andò alla Parolaccia, noto locale di anni fa, io andai a trovare amici teatranti. Mi ritirai tardi in camera e Giovanni dormiva, per non svegliarlo, erano quasi le due, tentai di accendere la lucina... sbagghiai con la conseguenza che addumai la filodiffusione e partìu OH CHE MUSICA MAESTRO, cercai di aggiustare il tiro, ma si accese la TV la plafoniera mentre Giovanni Garipoli, che si era svegliato disse: MA CHI AAAZZZ sta cuminnannu? L'indomani tutti vistuti 'i duminica, distribuzione delle medaglie, foto, filmato e un prabzo che nun ti cuntu e non ti dico. Poi velocemente in aeroporto per il ritorno che doveva essere senza problemi dato che ognuno di noi aveva la Bibbia e il Vangelo ca c'avevamu futtutu all'albergo, con asciugamani etc... CHE GIORNATE RAGAZZI 

CUCINA SICILIANA - minestra di ceci - Armando Carruba

MINESTRA DI CICIRI
Mittiti menzu chilu scarsu di ciciri dintra 'na pignata d'acqua ppi tutta 'na nuttata e jtivi a curcàri. A l'indumani pigghiati 'sta pignata, cuntrullati chi l'acqua sia sufficenti e si è u casu juncitini ancora, mittiti sali e faciti cociri a focu lentu mittennu macari un pizzicu di bicarbunatu.
Dintra un tianu di crita mittitici mezzu bicchieri di ogghiu bonu, faciti suffriiri ddu cipudduzzi tagghiati fini fini, squagghiatici tri pumadori pilati e senza simenza, mittitici puru qualchi pampinedda di rosamarinu, 'na pizzicata di pipiruncinu russu 'n polviri, sali e pipi. Faciti cociri ppi qualchi minutu e a 'stu puntu pigghiati li ciciri ccu tutta l'acqua di cuttura e jttatili dintra lu tianu.
Riminati, scinniti e manciati.
MINESTRA DI CECI
Ingredienti: 500 gr di ceci; bicarbonato; olio d'oliva; 2 cipolle; 3 pomodori pelati; rosmarino; peperoncino rosso in polvere; sale; pepe.
Lasciate ammollare in acqua, per una notte, gr 500 di ceci. L'indomani trasferite i ceci con la loro acqua (se non copre abbondantemente i legumi, aggiungetene) in una pentola, salate e fate cuocere a fuoco basso con un pò di bicarbonato. In un tegame di coccio fate soffriggere, in mezzo bicchiere d'olio d'oliva, 2 cipolle affettate, alle quali unirete 3 pomodori pelati, privati dei semi e tagliuzzati, qualche rametto di rosmarino, peperocino rosso in polvere, sale e pepe. Fate cuocere per qualche minuto, poi aggiungete i ceci con la loro acqua di cottura, lasciando che il tutto si insaporisca.
Servite la minestra ben calda

giovedì 29 novembre 2018

OH CHI SENTU di Armando Carruba

OH CHI SENTU!
- Dutture, dutture, c'haju a cuntari!
- chi è? chi successi? a situazioni?
- ci curpa ca, quannu fazzu l'amuri
- chi accadi? dittu in ddu paroli?
- mi sentu l'aricchi mei friscari!
- Santu cristianu chi c'haju a diri
voli sentiri battuti i manu?
circassi anticchia 'i ragiunari
a uttant'anni cchiù chi voli fari?
Armando Carruba (7.6.2016)
OH CHE SENTO !
- Dottore dottore cosa devo raccontarle
- che c'è? che è successo? parli!
- il guaio che quando faccio l'amore
- che accade? detto in due parole?
- mi sento fiscare le orecchie!
- Benedetto uomo cosa devo dirle
vuole sentire gli applausi?
Cerchi un po' di ragionare
a ottant'anni ormai che vuole fare?

CUCINA SICILIANA armando carruba

ORATA 'RRUSTUTA CU CIAURU

'Ngridienti ppi 3 cristiani:
* 1 orata ca pisa chiossai di 1 kg
* 'Na para di ramitti di finocchiu sarvaggiu
* 'N puzzuddu i cipudda
* Mezzu bicchieri di vinu jancu
* 80 gr di burru
* 1 limuni
* 'Na sponza di rìjnu
* sali e spezzi q.b.

Svintrari e nnittati l'orata, lavatila e poi sciucàtila: 'Ntà spacca dda' panza trasiricci pizzudditta 'i cipudda e punti 'i finocchiu sarvaggiu.
'Nton tijaneddu méttiri a sciògghiri 'u burru, poi juncirici mezzu bicchieri di vinu jancu, 'u sucu di menzu limuni, sali e spezzi a piaciri: cu 'sta salsetta ciaurusa cùnniri 'u pisci sirvénnusi di 'na sponza di rìjnu.
Sistimari l'orata supra 'a 'rarigghia cu bràcia ardenti e cucinalla ppi 'na trintina 'i minuti, girannula 'na para 'i voti e cunnénnula o spissu ca salsetta ciaurusa.

ORATA ARROSTITA CON AROMI

Ingredienti per 4 persone:
* 1 orata che pesi più di 1 chilo
* alcuni ramoscelli di finocchio selvatico
* un pezzetto di cipolla
* mezzo bicchiere di vino bianco
* 80 gr di burro
* un limone
* un ciuffo di origano
* sale e pepe q.b.

Sventrare e nettare l'orata, lavarla e poi asciugarla, nell'apertura ventrale introdurre pezzetti di cipolla e cime di finocchietto selvatico.
In un tegamino mettere a fondere il burro, poi aggiungervi mezzo bicchiere di vino bianco, il succo di mezzo limone, sale e pepe a piacere: con questa salsetta di aromi gradevoli spennellare il pesce servendosi di un ciuffo d'origano.
Sistemare l'orata su una graticola posta su brace a fuoco vivo e cuocerla per circa trenta minuti, rivoltandola un paio di volte e spennellandola frequentemente con la salsetta di aromi gradevoli.

lunedì 26 novembre 2018

SICILIANANDO

Cu' fa assai e non cci abbada,
sìmina assai e non cògghi biada

Sìmina terra abbintata
e no terra avantata

'U tempu passa
e 'a vicchiania accosta

Aria di 'nvernu
e picciriddu 'nfasciatu
a chi è nettu
a chi è cacatu

Sunaturi di chitarra,
piscatura di cimedda:
amara 'dda casa chi l'aspetta.

sabato 17 novembre 2018

'A BEDDA DE' SETTE VELI popolare

'Na vota c'era un patri c'aveva na mugghieri e tri figghi; a mamma murìu e u patri ristò cche' figghi. 
Sō patri ci dissi a li figli: Tal'č, sintiti ca mma fari, ca i sugnu vecchiu: a vatri du- ca eranu picurara - vi lassu li pecuri, a tia ca si lu cchių nicu 'na vardeddra e 'na jumenta,- ca era lenta lenta-.
Chistu i nna li frati, doppu ca murė so' pā: Ma ta ddari tecchia di ricotta, dici.
N'avisti 'bbidienza a lu papā? T'č munci munci, dici 'un ti nni dammu!
Ddru mischinu si nni i mortu di fami e i nna un picuraru ca era ddra vicinu: Eh fratellu, dici, viniti cca, manciati. Chiddru picuraru ci detti 'na vasceddra di ricotta e ci detti un pani a ddru picciottu, ca si chiamava Pippinu; ci detti tanti cosi. Po’ si nni i.
Vidica, dici, č la furtuna tō, -ddra juminteddra ci parlā-, vidica dici ora t'ava nasciri un putru!
A chi č, di 'ssa jumenta vacanti m'ava nasci un putru? dissi Pippinu!
Cchių agghiri ddra si curcā la jumenta e ci nascė veru un putru.
Comu cci nascė ddru putru, pigliani e ddra jumenta ci dissi: Vidica perō, dici, li to frati ti vonnu 'nculari!
Ammeci si partė ddru babbu e i nni li frati: Avoglia ca un mi dastivu ricotta, Pč munci, munci! Tal'č la jumenta mi fici un cavaddruzzu!
E li frati: Ora, dici, ammā iri nna lu Re e ci 'amma diri ca Peppi si fida pigliari lu cavaddru sirbaggiu di lu feu, ca accussė mori e nni lu livammu di davanzi l'occhi!
Pigliā e cci ieru. Maistā, dici, me frati si fida pigliā lu cavaddru sirbaggiu di lu feu!
Ma veru?
Veru!
Pippinu!
Pronti.
'Stu Pippini, malidittu un n'ecchi era: Comu m'č fidā pigliā 'stu cavaddru sirbaggiu?
Piglia e ssi nni i a chianciri nni ddru cavaddru: Un ti scantari!
T'ha fari dari, dici, un furcuni di ferru di setti metri, un chissu di vitru quantu tia, da 'sta bbanna a ddra banna tu ti 'mpili ddra intra, ca lu cavaddru, quantu vidi, dici, la luci, ca lu vitru fa accussė, veni a trozza; tu dici l'aggrampi, ci accravacchi e i chi cafuddru pi l'ammiddrari.
Allura si parterru e si nni ieru. Comu si nni ieru arrivaru ddra. Ddru cavaddru comu vitti ddra lucerna -signų nniscanza-, piglia e va trozza; iddru l'aggrampa pi li cerri, a ddru cavaddru, c'avia la grigna cchiu longa di li gammi d'iddru, e cumencia; ddru cavaddru 'ngarziddruna e chiddru cafuddrava, tumpiti tampiti, 'nzina ca l'ammiddraru. L'ammiddraru e ci misiru la vardedra e si nni ieru.
Comu si nni ieru, arrivaru nni lu Re ca ci dissi dici: Pippinu tč cincucent'unzi.
E va nna li frati: Avoglia, dici, ca mi faciti 'nfamitā: talč munci munci: cincucent'unzi mi detti lu Re!
Ora ci 'amma diri ca avā gghi a pigliari la cutra a lu ddragu, tutta ciancianeddri d'oru, accussė lu ddragu si lu mancia e un c'č bisognu d'arriturnari.
Allura si nni i a chianciri nni lu cavaddru: Dici chi ha Pippinu?
A che d'aviri ca la Reginotta s'avā maritari e voli la cutra ciancianeddri d'oru di lu vecchiu ddragu! 'Un mi mancia lu ddragu!?
Tal'č ca ffari: t'ha ffari dari quattru tummina di ciciri, t'ha fari dari un ferru di setti metri cu lu croccu e un sirraculu, dici, e un t'ha fari dari nenti cchių.
Comu cci dissi accussė ci dissi dici: Maestā ma va dari dici quattru tummina di ciciri, un ferru cu lu croccu e un sirraculu; e ssi nni ieru.
Comu si nni ieru, cumencia a ittari ciciri; lu vecchiu ddrau e la vechia ddraa dicianu: Ah li grannuli li grannuli! -Ci paria ca eranu grannuli-
Si strincianu, si vasavanu lu vecchiu ddrau e la vechia ddraa; iddru sirrā ddru tettu, pigliā ddru croccu e ci tirā la cutra!
Comu ci porta la cutra la Reginotta si i a maritari cu la cutra ciancianeddri d'oru e ciancianeddri d'argentu. E ci detti natri cincucent'unzi lu Re a Pippinu.
Eh, a voglia ca mi faciti 'nfamitā, sdisanurati, cci nni voli munciri; munci munci, - smaccava li frati-.
Quannu vittiru lu frati, dici, ma un nnč bonu ca ora, dici, ca ci dicemmu ca avā pigliā la Bella di setti veli addrā bbanna lu mari, accussė mori e nni lu livammu di davanzi l'occhi.
Maistā, dici, me frati si fida i a pigliari la Bella di setti veli addrā bbanna lu mari.
Ma veru?
Veru!
Allura si partė Pippinu. Ddru mischinu si misi a chianci nni ddru cavaddruzzu.
A chi ha?
Ah, dici, comu č fari ca la Bella di setti velira č addra bbanna lu mari, dici, ca la voli lu Reginottu!
Ah, un ti scantari, dici: t'ha fari dari un quattru tummina di pani, un ciascu di vinu, quattru chila di carni, 'na seddra tutta d'oru e 'u ggliommaru di lana; e po' 'u' dubitari.
Allura a lu Re ci dissi dici: Vogliu 'na seddra tutta ciancianeddri d'oru, -ddra seddra sa chi seddra era!-.
'Stu picciottu si nni i. Arrivata nni 'na chianura lu cavaddru ci dissi: Scinni Pippinu, vidi quantu frummiculi c'č, minuzzacci 'ssu pani ca chissi un jornu 'annā dā la vita a tia.
Ci lu minuzzā e cacciā. Cchių addriri ddra vitti n'Aquia chi stava murennu: Scinni Pippinu dunaci 'ssa carni a s'Aquia, ca vidica chissa un jornu avā dā la vita a tia.
E scinnė; arrivata a lu mari trova lu re di tutti li pisci ca stava murennu -ca un n'avia manciari-. Dici: Scinni Pippinu, dacci lu pani a suppa ca chissu un jornu avā dā la vita a tia.
Scinnė, ci fici lu pani a suppa e lu ittā intra lu mari.
Comu passā addrā bbanna lu mari c'era la criata ddra, cu li liuna: vinti liuna chi guardavanu la Bella di setti veli.
Allura comu iddu ittā ddru ggliommaru di lana, pecuri n'affacciaru n'achiddra -Quantu pecuri affacciaru!- Li liuna si nni ieru pi li pecuri e la Bella di setti veli (ca era ‘na Reginotta c’avia avutu lu ‘ncantisimu) la lassaru sula.
Comu la lassaru sula, trasi lu cavaddru ddra, tuttu paratu cu la seddra d'oru: comu arrivaru ddra ca era paratu cu la seddra d'oru, pigliani la Reginotta: C'č cravaccari ini.
No dici la criata, c'č cravaccari i!
No no, c'č cravaccari ini dici la Reginotta e vincė iddra -ca era la Bella di setti veli-.
Accravaccā, passā- lu mari e -figlia di buttiglia- pigliā l'aneddru e lu ittā intra lu mari; e passaru.
Arrivaru nni lu voscu, piglia lu velu e lu ittā.
Comu arrivā ddrani dici: Bba, nni putemmu maritari. -Ddru Reginottu cu la Bella di setti veli-.
Maritari? dissi iddra? Primu 'amma miscari n'apocu di frummentu e cu l'annetta si piglia a mia. ( O lu Reginottu o Pippinu)
Comu 'amma fari dissi Pippinu; e ssi nni i a chianciri nni lu cavaddru.
A chi ha Pippinu?
A che d'aviri, ca chiddra ddra ammiscā frumentu, linticchi, fravecchi, tutti cosi 'nzemmula!
U' dubitari dici. Iemmu a pigliari dici du visazzi di frummiculi. Comu ieru a pigliari du visazzi di frummiculi: Cumannu cumannu, tutti ognunu a lu sō postu! e annittaru tutti cosi!
Lu nnumani matinu: Nni putemmu maritari!
Maritari? Primu dici ma ta iri a pigliari lu velu chi mi cascā nna lu voscu. E si nni i a chianciri ni lu cavaddru. Ddru cavaddru ci dissi: Curri Pippinu e va piglialu! un ti scantari, e parteru.
Arrivata nni lu voscu dissi : Oh Aquia chi detti la vita a tia?
Chibbō? dici
Duna la vita a mia!
Lu sa, all'atru jornu passammu cu la Bella di setti vedi e ci cascā lu velu.
Appuntu, dici, l'haiu nni lu me nidu, ca li me figli, dici, l'hannu tuttu cacatu!
O cacatu o senza cacatu nni l'ha dari; e ci lu purtani.
Comu ci lu purtā, allura a 'sta picciotta ci dissi: Nna mma maritari.
Nna mma marirati? Maritari, dici? Prima a ta iri a pigliari l'aneddru chi mi cascā nmezzu lu mari.
-Pippinu curri va piglia l'aneddru-!
Comu l'č truvā l'aneddru?
Si nni i a chianci nni lu cavvaddru; lu cavaddru ci dissi: Un ti scantari; ddru pisci chi ci dasti tu lu pani a suppa dici, ora videmmu.
Arrivanu a lu mari. Comu arrivanu a lu mari "O re di tutti li pisci, chiddru chi detti la vita a tia, duna la vita a mia"
"O re di tutti li pisci chiddru chi detti la vita a tia, duna la vita a mia"
A chi bbo Pippinu? ci dissi un pisci.
A che d'aviri ca lu jornu ca passammu di cca a la Bella di setti veli ci cadė l'aneddru.
No dici lu ittā iddra, no ca cci cadė, lu ittā iddra! Appuntu l'havi lu re di tutti li pisci. Si lu re di tutti li pisci dici dormi, vivu tu e i vidč: si lu re č viglianti mortu tu e i vidč!
Arriva ddrani, lu re durmia, ci tirā l'aneddru e ssi nni i.
Ci porta ddr'aneddru a la Bella di setti veli e ci dissi dici : Ora nni maritammu!
Nni maritammu? Maritarini? Prima avanti ca nni maritammu ha camiari un furnu setti iorna e setti notti, e ti ci ha 'mpilari setti viaggia: cu resta vivu, o tu o Pippinu mi lu pigliu pi maritu, ci dissi la Bella di setti veli.
Comu arrivā ddra si nni i a chianciri nni lu cavaddru: Curri Pippinu e va 'mpilaticci. Comu mi cce 'mpilari?
Lu cavaddru ci dissi: Un ti scantari, dici vidica ora č muriri i.
Comu ha muriri tu?
E' muriri i ca la fini mia č chista!
Talč, lu cori miu lu pigli, lu metti n'un pignateddru e tu t'unti e quannu veni lu Reginottu ci ha diri ca t'untasti lardu vecchiu di trent'anni e di vint'anni. Comu Pippinu s'untā: Chistu č miu, chistu č di lu Re, chisttu č di Reginotta, e niscė setti viaggia di lu furnu!
Comu niscė setti viaggia d'intra ddru furmu, ristā vivu: Senti Pippinu dici, ci dissi lu Reginottu, chi ti cci stricasti?
Mi ci stricavu lardu vecchiu di trent'anni e di vint'anni.
"Cu havi l'ardu vecchiu di trent'anni e di vint'anni lu purtassi 'n palazzu riali ca ci lu paganu quantu quantu!"
S'untā lu Riuzzu, comu arrivā davanti ddra carcara, s'abbrusciā e murė.
E Pippinu si maritā cu la Bella di setti veli! Comu si maritā, quantu genti chi ci ieru, quantu a farici onuri. Li frati d'iddru: Ma iemmuci vidč, iemmucci a fari onuri.Quantu regnanti, quantu cchini!
La povera di mia mi truvavu ddrani, acciavu du tarė: unu lu persi e n'atru mi cadė.

Lu cuntu č lestu lu cuntu č finutu,

un sacciu si a vatri v'ha piaciutu!

mercoledì 7 novembre 2018

TOPONIMI SICILIANI - Rosolini SR -


ROSOLINI (SR)

Rosolini deriva dal latino Rus Elinorum, che indicava il territorio di Eloro, antica colonia siracusana del sec. VII a.C.
Rosolini dista 49 chilometri da Siracusa, ed è situata nella parte sud-occidentale della provincia. Sorge ai piedi dei monti Iblei e si trova a cavallo tra le province di Siracusa e Ragusa. La parte settentrionale del territorio comunale è separata da quella principale e frazionata a sua volta due parti, unite soltanto da una strada. Ciò è dovuto al retaggio degli antichi confini tra i baronati del Val di Noto.

martedì 6 novembre 2018

I DUE COMPARI Armando Carruba

I DDU CUMPARI

- Cumpari chi cosa nun v'haju a cuntari...

- cuntati cumpari cuntati, vuliti un caffè na sicaretta?

- Nun vivu e nun fumu. U sapiti che i cincu stiddi ora dunanu un papuri di sordi???

- Haju 'ntisu diri,,, marrunati cumpari marrunati

- 780 euri 'o misi puliti puliti senza travagghiari 'e picciotti !

- Ju ci dassi sulu 'e picciotti ca nun trovunu travagghiu

- Cioè a tutti cumpari,, e a nuautri ca pigghiamu 480 euru?

- ca quasi e3 senza quasi mi pigghiu u redditu di cittadinanza

- ma cchi siti picciottu?

- Nello spirito sì...

- A proposito i spirito m'arricogghiu ppa 'gnizioni do' diabeti

- e ju i pinnuli ppa' prissioni... E diri compare che ai miei tempi siamo emigrati lavorando al Nord...

- macari ora i giovani vanno a lavorare al Nord

- e quelli del nord che fanno

- taliano a nuautri comu travagghiamo e poi diciunu ca nun facemu nenti e campamu d'assistenza eh poviru guvernu talianu...

- e vi vuliti pigghiari di colira? ma quannu mai???

ROSALBA di Armando Carruba

Questi modesti versi li ho buttati giù un anno fa il 6 agosto 2016, adesso spulciando tra le carte, sono venuti fuori... Avevo dimenticato d'averli scritti, come tanti e tanti versi. La domenica non era domenica se non c'era il dolce a tavola... Adesso quelle sporadiche volte che c'è... nun c'è piaciri perchè manca il dolce che più dolce non c'è... 

Quannu 'a Zà Rosalba si cunnuci,
a' tavula c'è sempri cosi duci,
pirchì idda comu 'nu beddu ciuri
è signu di famigghia e d'amuri.

A duminica nun è duminica

senza cosi duci ddá zá Monica
é 'n attimu di gioia ca sempri c'è
propriu 'n mumentu prima dd'ò café.

Po' furriari munnu e poi diri

'i canusciri bonu 'i cristiani
ma dda Zia RosalBa nun c'è pari
è BONA DUCI comu 'n pezzu i pani

Armando Carruba

giovedì 1 novembre 2018

FUNTI D'AMURI di Armando Carruba

FUNTI D'AMURI
ppi Cuncittina
(17/8/'30 - 22/5/'95)
Passanu l'anni,
'u riordu to' resta,
comu vastedda 'i casa
china d'amuri
ciaurusa 'i famigghia
ca ti trasi 'ntò cori.
Passanu l'anni
passa 'a vita
e 'a cuntintizza
è finuta
ca non ci ssì cchiu'.
Oi comu aieri
i me' pinzeri
sunu ppi tia
Cuncittina mia
ca ti nni jisti
cara cucina
lassannumi mutu
a taliari 'u celu
Armando Carruba
FONTE D'AMORE - Passano gli anni/ rimane il tuo ricordo/ come un pane di casa/ pieno d'amore/ odoroso di famiglia/ che entra nel cuore./ Passano gli anni/ e passa la vita/ e l'allegria/ è finita/ dato che non ci sei./ Oggi come ieri/ i miei pensieri/ sono per te/ Concettina mia/ che te ne sei andata/ cara cugina/ lasciandomi in silenzio/ a guardare il cielo.