venerdì 2 ottobre 2015

A LI ME' NANNI di Santo Grasso

A LI ME' NANNI
Santo Grasso
Me nanna: fimminedda ritirata,
fatta di pasta antica e risuluta,
cusìa d’arcanu ‘a vita so privata,
facènnisi pi tutti surda e muta.
Ma gnornu misa all’ummira assittata
mi vinni nni la testa ‘na “nisciuta”
facènnu bedda larga la girata
cu rivirenza, a mò di ‘na battuta;
schirzànnu iu ci vosi addumannari:
nò, ma lu nannu ancora si la senti
o puru ‘un c’è chiù nenti chi pigghiari?
M’arrispunnìu cu solitu dicoru:
to nannu? Bih, ma và! Poi surridenti...
ormai addivintamu frati e soru!
tribàLe

Nessun commento: